În vremurile de astăzi, stresul a devenit un lucru foarte obișnuit în rândurile oamenilor, dar mintea și corpul tău poate avea de suferit în urma unui stres îndelungat. În acest articol vom dezbate cum să recunoști stresul copleșitor, cauzele lui și cum poți gestiona stresul.
Ce este stresul?
Stresul se definește prin reacția corpului la presiunea adusă de o anumită situație sau eveniment. Aceasta putând fi o reacție mentală, fizică sau emoțională. Organismul răspunde imediat oricărui tip de cerere sau amenințare. Când este prezent un pericol, indiferent dacă acesta este real sau imaginar, apărarea corpului se îndreaptă într-un proces rapid, cunoscut sub numele de reacție „luptă sau fugi” sau „răspuns la stres”.
Când o posibilă amenințare este percepută, corpul tău are mai multă energie și rezistență, are un timp de răspuns mai scurt și este pregătit să se lupte sau să fugă din fața unui pericol pentru a supraviețui.
Toate acestea datorită sistemului nervos, care, atunci când se percepe o amenințare acesta răspunde prin eliberarea hormonilor stresului (adrenalina și cortizolul), urmând să activeze starea de urgență a corpului. Mușchii se încordează, inima incepe să bată mai tare, presiunea arterială crește, respirația se intensifică și toate simțurile devin mai ascuțite, toate acestea pregătind corpul pentru orice pericol.
Un nivel de stres sănătos poate fi foarte benefic pentru tine, deoarece este o formă naturală de răspuns la amenințările din jur, te ajută să fii mai concentrat pe lucrurile pe care le ai de făcut, ești mai energic și mai alert. Mai mult decât atât, acesta chiar îți poate salva viața într-o situație de urgență precum evitarea unui accident rutier.
Tipurile de stres
Pe langă stresul pozitiv sau „eustres” și stresul negativ numit și „distres”, pe care le vom dezbate în alt articol, vom reaminti acum stresul acut, stresul acut episodic și stresul cronic.
1. Stresul acut
Este cea mai frecventă formă de stres și se referă la un răspuns imediat al corpului nostru, la o amenințare sau un eveniment nou perceput ca o provocare și necesită activarea răspunsului de genul „luptă sau fugi” amintit mai sus.
Trebuie reținut faptul că nu toate situațiile când stresul acut își face prezența sunt niște situații negative. Prin activarea instinctului de supraviețuire și adaptare la mediu se pot dezvolta noi mecanisme de apărare sau poți deveni mai sigur pe cele vechi, iar în situații similare poți fi mai stăpân pe tine, mai calm și poți gestiona mai ușor problemele apărute.
În doze mici, stresul acut poate fi incitant, însă devine epuizant atunci când depășește limita. Stresul acut poate ajunge la intensități mari, mai ales atunci când este cauzat de evenimente traumatice și poate cauza în astfel de cazuri probleme psihologice.
2. Stresul acut episodic
Stresul acut se transformă dintr-un episod ocazional într-un stil de viață. Persoana care suferă de stres acut episodic este stresată în mod constant. Simptomele acestui stres sunt mult mai intense decât în cazul stresului acut și pot cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi.
Persoanele care se confruntă cu acest stres sunt foarte ineficiente, nu reușesc să fie organizate, uită de sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească și sunt de cele mai multe ori nervoase și iritabile.
Acest tip de stres este cauzat de un stil de viață nesănătos, iar dacă persoanele care se confruntă cu acest tip de stres nu fac schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres, acesta poate cauza probleme grave de sănătate psihică și fizică.
3. Stresul cronic
Când o persoană se simte fără speranță, nu vede o cale de ieșire dintr-o situație mai dificilă și renunță la căutarea soluțiilor putem spune că se confrunta cu stresul cronic.
Stresul cronic este de cele mai multe ori rezultatul experiențelor din copilărie sau traumelor trăite de-a lungul timpului care s-au internalizat și rămân prezente pentru totdeauna.
Cauzele stresului
Orice situație, întâmplare sau stimul mai mult sau mai puțin solicitant poate deveni un factor de stres. Acest lucru depinde, însă, de vulnerabilitatea persoanei și de context. Nu există o cauză directă pentru provocarea stresului, oamenii reacționând diferit în situații amenințătoare. Ceea ce te streasează pe tine poate să nu o deranjeze pe altă persoană și invers.
Sistemul nostru nervos nu se pricepe foarte bine să facă diferența dintr-o amenințare emoțională și una fizică, așa că corpul nostru reacționează la fel la factorii de stres.
Există mai multe cauze ale stresului, iar acestea pot să apară din diferite zone ale vieții tale:
Stresul la locul de muncă
- Responsabilități prea mari sau cantitate prea mare de muncă;
- Lucrul peste program;
- Discriminarea sau hărțuirea;
- Lipsa oportunităților la locul de muncă;
- Necesitatea de a ține discursuri în fața colegilor;
- Nesiguranța jobului;
Stresul în viața personală sau familială
- Probleme financiare;
- Căsătoria;
- Divorț;
- Boli cronice sau dizabilitățile;
- Decesul unei persoane dragi;
- Probleme emoționale.
Simptomele stresului
Stresul psihic de lungă durată poate aduce unei persoanei nenumărate schimbări comportamentale, fiziologice, dar și emoționale, iar intensitatea acestora variază în funcție de persoană. Stresul te poate afecta în multe moduri, diferite de modurile care îi afectează pe ceilalți.
De cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe care îl acumulează de-a lungul timpului și își dau seama atunci când simptomele se agravează. De aceea, este recomandat să-ți urmărești frecvent sănătatea psihologică și să fii conștient de felul în care stresul se manifestă asupra corpului tău.
Simptome comportamentale
- Izolare față de cei din jur;
- Refugiul în alcool, țigări sau droguri pentru relaxare;
- Ticuri nervoase;
- Insomnia sau dormitul excesiv;
- Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- Pierderea poftei de mâncare sau mâncatul excesiv.
Simptome fiziologice
- Palpitații;
- Dureri de cap;
- Pierderea apetitului sexual;
- Greață și amețeli;
- Diaree sau constipație;
- Răceli frecvente.
Simptome emoționale
- Stare de irascibilitate;
- Anxietate;
- Furie;
- Depresie;
- Singurătate;
- Senzație că ești copleșit.
Efectele stresului asupra sănătății
Stresul a devenit una dintre principalele probleme ale oamenilor în ziua de astăzi, fiind considerat principala cauză a unor afecțiuni grave, care se pot dovedi chiar fatale în unele cazuri.
Studiile realizate de-a lungul timpului au arătat că stresul favorizează mai multe afecțiuni, cum ar fi afecțiunile cardiace, diabetul, boala Alzheimer, astmul și chiar cancerul.
Persoanele care se confruntă cu stresul pot mânca mai mult și mai ales mai multe alimente nesănătoase. Acest lucru poate duce la arsuri la stomac și reflux gastro-esofagian. Daca nu sunt tratate, toate acestea pot duce la apariția ulcerului.
- Diareea și constipația pot fi și ele efecte negative ale stresului, dacă acesta afectează prea des sistemul digestiv, ducând la incapacitatea corpului de a mai asimila substanțe nutritive.
- Diabetul este încă o boală favorizată de stres. Această afecțiune apare o dată cu creșterea glicemiei. Un stil de alimentație nesănătos contribuie la apariția diabetului de tip II.
- Persoanele stresate sunt mult mai predispuse la obezitate. Acestea au tendința să asmileze țesut gras în zona abdomenului, din cauza secreției excesive de cortizol.
- Afecțiunile inimii și bolile cardiovasculare sunt cauzate de efectele negative pe care le are stresul asupra sănătății cardiace. Studiile cercetătorilor au arătat că există o legătură foarte strânsă între nivelul ridicat de stres și creșterea riscului de atacuri cerebrale.
- Cancerul poate apărea și de la stres sau de o altă boală des întâlnită – depresia. Medicii susțin că stresul slăbește sistemul imunitar și organismul, favorizând înmulițrea celulelor canceroase.
- Depresia și anxietatea sunt provocate tot de stres. Grijile și tensiunea psihică provocate de stres contribuie la dezvoltarea problemelor de sănătate ce țin de psihic.
Cum să faci față stresului?
Stresul nu este propriu-zis o boală, ci un răspuns al organismului la lucrurile care ni se întâmplă în viață. Nu există un tratament medicamentos pentru stres, însă, în funcție de situația în care ne aflăm, medicii ne pot prescrie antidepresive(dacă suntem anxioși si depresivi), somnifere (dacă avem probleme cu somnul) sau orice alte medicamente care vor trata simptomele fiziologice amintite mai sus.
Stresul nu trebuie să te afecteze negativ dacă înveți să-i faci față. Situațiile stresante sunt aproape imposibil de evitat în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, există anumite lucruri de care trebuie să ținem cont pentru a diminua impactul negativ al stresului asupra psihicului și organismului nostru:
- Deconectarea prin practicarea unui hobby;
- Odihnă suficientă;
- Timp petrecut cu prietenii și familia;
- Meditația;
- Mișcarea fizică efectuată regulat
- Alimentația hrănitoare;
- Psihoterapia;
- Practicarea unor tehnici de mindfulness.
De asemenea, iată câteva metode prin care poți scăpa de stres. Acestea te pot ajuta să îți regăsești echilibrul și să gestionezi mai eficient situațiile tensionate.
Pentru a preveni stresul este nevoie de mult efort, care implică autocunoaștere și, mai ales, o conștientizare a adevăratelor nevoi, a limitelor individuale și acceptarea lor.
Ceea ce trebuie să reții din acest articol este că stresul nu face parte dintr-un mod de viață sănătos, ci îți poate afecta organismul, mai ales perioadele de stres îndelungat. Poate crește riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, poate afecta sistemul digestiv și pe cel reproducător și te poate face mai vulnerabil la depresie și anxietate. De aceea, este important să te asiguri că te odihnești suficient și că te poți adapta la un stil de viață mai sănătos.
